Șunturile hepatice, cunoscute și sub denumirea de șunturi porto-sistemice (PSS) sunt cea mai frecventă anomalie porto-vasculară la câini. Și una dintre cele mai frecvente anomalii ale vaselor de sânge în general. Din fericire, PSS nu sunt atât de comune la câini, dar anumite rase de câini sunt mai predispuse să dezvolte șunturi hepatice decât altele. În cadrul acestui articul, specialiștii Supervet Solutions, clinică veterinară non stop București, îți vor explica ce reprezintă șunturile porto-sistemice, diferitele tipuri de șunturi, modul în care sunt identificate și opțiunile de tratament disponibile.

 

Ce este un șunt hepatic?

Un sunt hepatic (PSS) este o anomalie a vaselor de sânge care are conduce la devierea sângelui din alte organe, inclusiv tractul gastrointestinal (intestinul subțire, intestinul gros și stomac) direct către inimă,  ocolind ficatul. În consecință, rezultă o acumulare de toxine în sânge care, în mod normal, ar fi eliminate de către fiecat.

Într-un ficat care funcționează corespunzător, cu vase de sânge normale, vena portă hepatică transportă sânge (conținând toxine) din tractul gastrointestinal la ficat pentru a fi „curățat” și procesat, înainte ca sângele să ajungă la inimă și apoi la restul corpului. Există și alte vase care asigură circulația către și dinspre ficat. Dar vena portă hepatică furnizează aproximativ 60-70% din cantitatea de sânge a ficatului.

În cazul unui „șunt”, se formează vase anormale, care ocolesc ficatul. Acestea pot fi fie intrahepatice (în ficat) fie extrahepatice (în afara ficatului), situație frecvent întâlnită.

Ce cauzează șunturile hepatice?

Șunturile hepatice pot fi în general clasificate în două categorii: șunturi congenitale vs șunturi dobândite.

Șunturi congenitale

Aceste tipuri de PSS sunt ereditare și sunt, de obicei, prezente încă de la naștere. Rasele mai mari, cum ar fi Golden Retrievers și Ciobanesc German, sunt predispuse la șunturi intrahepatice. În timp ce rasele mai mici, cum ar fi Yorkshire Terrier și pudelii, sunt predispuse la șunturi extrahepatice. Câinii cu șunturi hepatice congenitale au, de obicei, vârsta sub 1 an. Câinii cu șunturi hepatice ar trebui să fie sterilizați pentru a nu se reproduce.

Șunturi dobândite

Adesea, șunturile dobândite apar la pacienții în vârstă. Șunturile congenitale sunt mult mai frecvente decât șunturile dobândite. În plus, câinii pot avea mai mult de un șunt hepatic, uneori pot exista mai multe PSS la un singur pacient.

Care sunt semnele clinice?

Severitatea și consecințele șunturilor hepatice depind de locația șuntului și de volumul de sânge pe care șuntul îl ocolește din ficat. Prin urmare, semnele clinice pot varia în funcție de severitatea bolii. Istoricul clinic este, de asemenea, foarte important pentru a ajuta la identificarea câinilor ce suferă de această afecțiune.

 

Mai jos sunt enumerate câteva dintre semnele clinice la câinii cu șunturi hepatice (aceasta listă nu este exhaustivă):

Semne neurologice

Adesea înrăutățite după o masă/ingestie de proteine, aceste semne neurologice sunt, de obicei, asociate cu „encefalopatie hepatică”. Aceasta este o afecțiune care apare ca urmare a acumulării excesive de amoniac în fluxul sanguin. Într-un ficat care funcționează normal, acest organ este responsabil pentru transformarea amoniacului în proteina uree, care este apoi excretată de rinichi. Aceste semne neurologice includ apăsarea capului pe pereți, dezorientare și uneori activitate convulsivă.

Recuperare mai lentă după sedare sau anestezie

Ficatul are multe roluri vitale, inclusiv metabolizarea și procesarea medicamentelor. Câinii cu insuficiență hepatică nu metabolizează la fel de eficient medicamentele anestezice/sedative. Și, ca urmare, poate dura mult mai mult până la dispariția efectelor.

Tulburări gastro-intestinale

De obicei vărsături și uneori diaree. Acest lucru se datorează toxinelor (în special amoniului) din sânge, dar și problemelor cu digestia alimentelor.

Pierdere în greutate

De obicei, din cauza dificultăților de procesare a nutrienților și, uneori, din cauza dificultății de a le digera din cauza incapacității de a produce bilă.

Icter (membrane mucoase galbene)

Membranele mucoase icterice (galbene) apar adesea în stadii avansate de afectare a ficatului. Un alt rol al ficatului este de a elimina bilirubina (un produs rezidual de sânge) din sânge. Ficatul care nu funcționează corespunzător nu poate îndeplini această funcție ceea ce duce la îngălbenirea pielii, a gingiilor și a sclerei (partea albă a ochiului).

Creștere oprită/dimensiune mai mică

Lipsa capacității de a se dezvolta și de a crește este, de obicei, evidentă la animalele cu șunturi hepatice congenitale.

Cum sunt diagnosticate șunturile hepatice?

Diagnosticul șunturilor hepatice se realizează printr-o abordare multi-diagnostic, iar unele șunturi pot fi mai ușor de diagnosticat decât altele, în funcție de locație. Dacă suspectezi unele probleme la câinele tău, te așteptăm la cabinetul veterinar non stop pentru a-l consulta și a recomanda teste de sânge (evaluarea enzimelor hepatice/renichilor), teste ale funcției hepatice, ecografii abdominale, teste de urină, uneori imagistică avansată, inclusiv tomografii și studii de contrast (portovenogramă) și biopsii hepatice. Dacă nu ai cum să te deplasezi, poți apela, indifferent de oră, la serviciul nostru de ambulanță veterinară.

Care sunt variantele de tratament?

Opțiunea de tratament și planul de management pentru prietenul tău canin depind foarte mult de tipul și locația șuntului. Alți factori joacă, de asemenea, un rol important, inclusiv vârsta și starea generală de sănătate a câinelui tău. Specialiștii noștri te vor ghida în privința celor mai potrivite opțiuni și a planului optim de management a bolii.

Șunturile congenitale sunt, uneori, corectate prin intervenție chirurgicală, dacă acest lucru este posibil, iar procedura chirurgicală implică ligatura (legarea) vaselor problematice. Șunturile extrahepatice sunt, în general, mai ușor de corectat prin intervenție chirurgicală, datorită locației lor în afara țesutului hepatic.  Dacă este posibilă, operația este considerate cea mai potrivită metodă de tratament.

Câinii cu șunturi hepatice mai complicate, inclusiv șunturi hepatice intrahepatice multiple, adesea nu sunt candidați la intervenții chirurgicale din cauza complexității procedurii.

Cu toate acestea, deoarece șunturile dobândite sunt, de obicei, secundare bolii sau insuficienței hepatice, acești pacienți sunt mai des gestionați medical decât chirurgical, din cauza bolii hepatice de bază. De asemenea, acești pacienți sunt de obicei mai în vârstă și au șanse mai mari de a avea afecțiuni de sănătate subiacente, iar pacientul va intra într-un grup cu risc anestezic mai mare. Managementul medical implică, de obicei, medicamente de susținere, inclusiv antibiotice și o dietă specifică (proteine mai scăzute). Antibioticele sunt prescrise pentru a combate bacteriile și toxinele care se acumulează în sânge.